Un brand cu personalitate si o personalitate cu brand

Citeam ieri pe blogul celor de la Karma un articol (scris cu o usoara umbra de malitiozitate) despre numarul mare de seri folk aparute in Bucuresti in ultima vreme. Este o tendinta zic eu normala in orice "industrie" care respecta niste reguli: exista ceva ce are succes si aduce un minim de profit - fie el pecuniar sau de imagine si renume? O va face toata lumea (mai devreme sau mai tarziu), pana la saturatie! Pe principiul balonului de sapun...doar ca la un moment dat se va sparge!

Dar postul de azi se refera la altceva: un brand al serilor folk - Supa! Pentru cei care se vor incrunta sau vor ridica din spranceana le voi demonstra afirmatia de mai sus! In plus vreau sa ii dau Ancai un exemplu de folosit pentru viioarele traininguri de "Personnal Branding" pe care le va sustine.

Am fost aseara (unde altundeva decat) in Expirat! Inutil sa spun ca gemea de lume! Iar am stat claie peste gramada, buluciti langa scena! Dar cand esti intre prieteni si oameni frumosi si veseli, ascultand muzica buna nu mai conteaza! Deschiderea a fost facuta de Fortele de Munca - baietii simpatici, muzica ok - ceea ce ma face sa laud reluarea demersului lui Supa de a chema din nou invitati nu atat de cunoscuti! O mica mentiune am...in ceea ce priveste prezenta scenica... baietii mi-au parut cam stresati...desi chiar nu aveau de ce!

Din punctul meu de vedere este clar ca solistul/solistii fac toata atmosfera! Si un punct in plus pentru Supa este ca nu pare a canta in fata unui public...cat mai degraba intre prieteni! Nu exista "bariera" solist/public ca in alte cazuri....toti de acolo par a-i fi prieteni (sau poate chiar ii sunt). Si chiar daca nu cunoaste pe toata lumea adunata in fata scenei, fac pariu ca stie minim un reprezentant din fiecare grupulet. Si pe langa asta...mai face si glume! Si fereasca Sfantu' sa te ia in vizor si sa fie in forma...ca nu mai scapi (si sunt cativa care stiu!)! Din punctul meu de vedere asta inseamna prezenta scenica, dublata de experienta de 5 ani de seri folk in Expirat...in mare in fata acelorasi oameni! Ceea ce spune multe! La fel cum spune si inghesuiala de la serile lui!

Si pentru ca imi place sa ma joc si sa fac paralele cu diverse fenomene din punct de vedere marketing (defect profesional!), o sa il parafrazez pe Nick si trainingul sau de branding si am sa spun de ce cred eu ca Supa poate fi considerat un brand...desi fara voia lui (motiv pentru care sper sa nu ma ia la injuraturi :) )! Pe de alta parte multe branduri celebre au fost create si si-au castigat statutul fara intentie. Teoriile sunt luate exact din curs! (pentru explicarea in detaliu a conceptelor profesionale va asteptam la Junior Brand!)

1. In primul rand are avantajul incontestabil de a fi primul!(sunt de acord cu tine Vlad) A creat o piata, a format obiceiurile de consum...Si le-a transformat in nevoi! Acum 5 ani nu mai existau manifestari folk in cluburi. Mai erau organizate concerte, dar seri dedicate in cluburi nu! Inca putin si il asociem cu "categoria de produse".

2. Are confirmarea timpului: de atatia ani, parca nimic nu s-a schimbat in atmosfera si in entuziasmul cu care il primeste si il acompaniaza "publicul". Mai mult, sunt atatia care si-au adus prietenii cu ei, i-au "inoculat", i-au obisnuit si acum prietenii la randul lor sunt promotori ai prezentei in Expirat la serile Folk cu Supa si Invitatii! (putem spune ca face parte din viata mai multor generatii avand in vedere ca unii dintre cei prezenti in public sunt deja sau se pregatesc sa fie parinti).

3. Are confirmarea "consumatorilor". Si nu cred ca trebuie sa mai explic in continuare...

4. Are confirmarea concurentei. N-as numi-o chiar concurenta, desi in sens comercial si economic asta este (pentru ca sunt eu diplomata)...dar este cert ca acest concept de seri folk a fost preluat si valorificat - e adevarat, fiecare cu specificul sau!

5. Este cunoscut pentru ceva. Este cunoscut pentru ceva bun. Este cunoscut pentru ceva diferit. Este cunoscut pentru lucruri de care publicului ii pasa.

QED - sau am demonstrat ceea ce vroiam sa demonstrez!

Personal branding?! Cert este ca e brandul nostru de luni seara, din 2 in 2 saptamani. Sa nu uitam de "Foooooarte Biiiine Suuuupa!"
Urmatorul recital speram sa fie pe 13 Aprilie - cu noroc!

Se intoarce iar "acasa"...

Cronicuta de folk e saraca saptamana asta...pe motiv de epuizare a cronicarului.

Totusi cateva cuvinte ma simt datoare sa spun despre seara de luni. Mi-a fost dor si am asteptat de mult acesta seara...o seara integrala Supa in Expirat...in stilul lui! Nu am prea multe cuvinte sa descriu atmosfera: a fost ca altadata! A fost asa cum ma asteptam si cum speram! Supa a fost in forma...5 ore de cantat in continuu!

Desi nu l-am mai auzit cantand in Expirat de...mult timp...am avut senzatia familiaritatii serilor care se succedau constant luni dupa luni. Prieteni, mistouri, rasete, glume...o familie! Multa lume! Am dat timpul inapoi...am revenit in vremea cand nu ne interesa atat de mult ca a doua zi va trebui sa mascam sub machiaj restantele de somn...Eu vin doar de 2 ani jumate...dar sunt altii care vin de 5 de cand a inceput Casa Folkului. Am crescut impreuna...am dat fiecare semnificatia proprie fiecarei melodii, am ras si ne-am emotionat impreuna in tot acest timp. Cum sa nu il asteptam cu totii cu sufletul la gura sa ia din nou chitara in brate? Ne-a incantat in zorii dragostei cand suspinam si ne furam atingeri repezi in semi-intunericul expirat, ne-a furnizat coloana sonora a ocheadelor si zambetelor fugare, ne-a aruncat in melancolie dupa iubiri neimplinite, am visat cu sufletul la munti, ne-a dus cu trenul, n-am patit-o cu nasul, am plecat la mare, cu valiza, am fost gasca de altadata, invizibili, a intors roata, am dormit pe pat de flori, ne-a urcat in nori, ...cu vocea, cu corzile, cu sufletul!

S-a intors Supa "acasa"! Acum sunt mai multe seri folk in Bucuresti...dar nici una ca a lui. A spus-o numarul mare de oameni care au venit! Cred ca ochii publicului si expresiile de pe fete lor au spus totul! Presupun ca si pentru el seara a fost o reusita...si sper ca s-a convins ca viata e mai mult decat un numar de ani!

Fiecare club are specificul lui...Dar Expiratul il are pe Supa!

Iar un pic pilit(a), dar foarte fericit(a)!

Ca in fiecare prima luni din fiecare luna, nu a fost nevoie sa ne dam intalnire pentru ca deja stiam: E Karma in Expirat! Si ieri, ne-au incantat cu aceleasi acorduri antrenante, cu acelasi degete iscusite alergand cu patima pe strunele care parca picura foc in vene, Karma si Tica.

Recitalul a fost frumos deschis in ritmuri emotionante…"cine stie"…stie! Din pacate Titush (gazda serii) a dat-o un pic cu bata in balta cand a spus ca “inainte nu se puteau canta melodii lente in Expirat, ca publicul cerea melodii mai alerte. Acum ca publicul e mai de calitate se pot canta si astfel de melodii” Am incercat sa redau cat mai fidel…Doua remarci am: In primul rand cel putin jumate din public era acelasi pe care il stiam dinainte. Si a doua…inainte cand? Inainte cand era clubul plin in fiecare luni??? Nu mi s-a parut o apreciere corecta… ba chiar a suparat destul de multa lume! Poate ca Titush mai are cate ceva de invata despre publicul din Expirat si motivul pentru care venim (inca) acolo in fiecare luni! Nu cred ca Ursus ar mai sustine niste seri … fara oameni!

Dar sa continui intr-o nota mai vesela, in ton cu sentimentul pe care mi la lasat seara de ieri. Chitarile si vocile au vibrat iar la melodia Flacara (cred ca mai era ceva in titlu dar nu am retinut. Daca poate veni cineva cu completari v-as fi recunoscatoare), o melodie absolut superba! Au urmat in ritmuri variabile Amintirea ta, Pustoaica de Liceu, Vantul, Papusarii, De ce ai plecat, Sunt putin pilit...si uite asa usor usor atmosfera s-a incins!

Tica ne-a domolit picurandu-ne in suflet dor si visare cu Pat de flori si Lacrimi si suras.

Ca intr-un roller-coaster am trecut iar la un ritm alert: Viata noastra unde e, O lume de 20 de ani (cu propria mentiune ca aceasta melodie...imi placea mai mult "inainte", dar ma bucur oricand s-o aud), Diseara sa nu ma astepti, Te salut generatie in Blugi, Fii Amurgului.

S-a trecut usor pe muzica de munte (combatandu-i astfel pe cei care sustin ca muzica de munte nu e folk): Ma intorc si pasi-s grei, Country Palinka, Singuratic, Tardive, Tristetea toamnei, Poate, Risipitorul, Amanta, Cand Lumina va veni, Quo Vadis...si bineinteles incheierea cu Imnul Expiratului.

Seara a continuat cu cateva melodii ale lui Titush, urmat de vocea exceptionala a lui Gaza. Din pacate pe noi somnul ne-a invins asa ca am declarat seara incheiata pe la ora 1.30.

Karma ne promite pe 10 februarie un nou concert in El Grande Comandante.

Si tot in cadrul Scolii de Folk - in seara asta, Fox Studis. Mai multe detalii la "avizierul" scolii.

"Concurenta" Scolii de Folk, Gashkademia de Folk prezinta tot in seara asta, pe scena din 100 Crossroads, nume "grele" ale folkului: Daniel Iancu, Ovidiu Mihailescu, Marius Matache si Alina Manole

Iar pe 28 Februarie este Gala Folk Om Bun.

Mai mult decat un concert Folk...

Aseara, in El Grande Comandante...asa cum ne-a promis Scoala de Folk (care mai nou are si blog pana sa fie gata sie-ul si un motto fooooarte tentant!) l-a adus pe Tivodar pe scena! Si nu singur...alaturi de 2 prieteni: o voce si o chitara!

A fost frumos...a fost altfel decat un concert folk clasic! Altfel de muzica, mai linistita, mai de suflet, muzica ce se asculta (si eventual se fredoneaza zambind)nu se canta tare! Cu accente de blues, rock, jazz (aici am citat artistii deoarece eu nu sunt in masura sa apreciez atat de fin genurile muzicale).

La orice concert, publicul mi s-a parut intotdeauna o gloata greu de "manuit"; tine mult de felul de a fi si de charisma artistului dar si de genul muzicii! Exista muzica ce se preteaza "scandalului" si muzica ce merita savurata, poate pe fundalul unei discutii cu prietenii pe care ii intalnesti numai la astfel de evenimente. Exista muzica pe care o simti - care iti intra in suflet si in ganduri, care te face sa visezi si sa iti amintesti - si muzica pe care o traiesti - care iti face sangele sa fiarba si imaginatia sa zburde!

Un alt aspect al implicarii publicului este cunoasterea versurilor - si parerea mea este ca savoarea unui concert de genul celui de aseara este tocmai noutatea melodiilor si originalitatea lor. Si mai cred ca asta este si ideea Scolii de Folk!

Un singur aspect, mentionat si Ioanei spre finalul serii cand strangea feedback-uri, m-a dezamagit putin. Faptul ca Vocea, Cristina, (mi s-a parut ca) nu a dat chiar tot ce putea! Are o voce foarte frumoasa care merita pusa in valoare!

Tivodar a cantat frumos, in stlilul lui (mai controversat, am observat in public)...a fost in forma si chiar a parut ca se simte in largul lui. S-a vazut in cantece! Stefan, un pic mai multa forta in voce si e perfect! Chiar a doua parte a concertului a fost mai reusita! O joaca de copii!:)

Saptamana viitoare, FoxStudis din Calarasi...o formatie rara in ultima vreme pe scenele Bucurestene. Scoala de Folk se tine de promisiune si readuce in atentie artisti buni, frumosi...

Pana data viitoare "pe strunele iubirii"...

Later: Multumesc Ioana ca mi-ai adus aminte: Il Vrem pe DRAGOS!!! In El Grande Comandante...pe scena! Dragoooooos...!

Hai la Scoala! Scoala de Folk!

Ca tot ma cam plangeam eu in ultima vreme ca nu prea mai am inspiratie...cred ca tocmai am gasit o sursa buna: oamenii care fac lucruri din pasiune! Imi place cand intalnesc oameni care fac ceea ce fac din suflet si care cred in actvitatea lor, oameni care vor sa faca o societate mai buna, care vor sa sprijine valorile, sa incurajeze dezvoltarea si talentele! Ma fac sa vreau sa ii sustin cat pot! Ceea ce voi si face!

Ba mai mult cred ca voi infiinta o noua rubrica pe blog: Cronicutza Folk!

In seara asta, imediat dupa intalnirea PICANTa am dat o fuga si prin El Grande Comandante! Nu de alta dar de saptamana trecuta aflasem ca va canta Emeric Imre - si nu puteam sa ratez Nebunul de Alb sau Condamnare!

Ajunsa acolo deja pe la jumatatea recitalului nu mica mi-a fost mirarea sa vad nivelul inferior al clubului intesat de lume! Am intalnit si cunostinte mai vechi prin intermediul carora am descoperit o intreaga "galagie pe bloguri de folk" (le gasiti in stanga).

Ceea ce m-a incantat a fost amploarea pe care o iau tot mai mult evenimentele si serile folk! In acelasi timp in 100Crossroads am inteles ca sustinea recital trupa "UNDE" (pentru cei interesati mai canta si maine in Iron City).

Recitalul li Emeric a fost deschis de Ioana - organizatoare a serilor din EGC care a dat tonul serii cu 7 piese si cu o veste extraordinara: S-a deschis oficial Scoala de Folk! In curand isi vor pune la punct si site-ul pentru mai multe detalii si informatii legatede aceasta laudabila activitate. Practic ce inseamna Scoala de Folk? Este un demers facut din dragste pentru muzica si talent, din pasiune pentru folk si din dorinta arzatoare de a alimenta mereu acest frumos stil si curent cu noi talente. Astfel, pe scena din EGC sunt asteptati toti tinerii talentati care vor sa demonstreze ca viata in anul 2009 e mai mult decat telefon, calculator, Internet, messenger si retele sociale. E munte, viata, folk, chitara, foc, prieteni! Asadar oricine vrea sa fie ascultat, ghidat, promovat, oricine crede ca are ceva e spus prin intermediul strunelor este asteptat la Scoala de Folk!

Nu este o scoala ca oricare...nu se dau note, nu se pun absente (dar ar fi pacat sa lipsiti!), nu se lasa corigenti! Dar este o "miscare" ce isi propune sa identifice noi talente, sa aduca un aer proaspat in folkul romanesc, sa mentina acest frumos curent in viata! Proiectul este de amploare iar ideea Scolii se va continua frumos...nu se va limita doar la serile de marti! Dar mai bine va va povesti Ioana candva!

Sunt de acord cu Ioana - sunt atatia copii, tineri, oameni talentati! Ei bine, acum aveti ocazia sa aratati ce puteti! Scoala de Folk cauta Folkisti!

In continuare Emeric Imre ne-a incantat cu versurile sale, cu stilul sau...altfel de folk decat saptamana trecuta dar in egala masura venit din suflet, facut din pasiune, cantat cu inima! Atmosfera a fost pe masura! Practic lumea nu vroia sa se mai dea dusa!

De la 8 jumate la 11 jumate a fost o atmosfera de vis! Incarcata de muzica, poezie, voie buna, prietenie si apropiere sufleteasca! Felicitari Ioana pentru o seara reusita!

Sa fie Scoala de Folk o vasnica urmasa a serilor Expirate?! Se pare ca exista toate premisele ca raspunsul sa fie afirmativ!

Saptamana viitoare - urmand trendul de a chema la microfon oameni care isi fac destul de rar aparitia prin cluburi (ceea ce ii face si mai valorosi!) - ne va incanta auzul Stefan Tivodar! In EGC!

Si nu uitati: Scoala de Folk cauta Folkisti! Lasati-va gasiti! Iesiti in fata! Aratati ca meritati! Alaturati-va gastii!

Destinul ne uneste...sau Karma!

Tot cautand un mod de a incepe acest post am intrat pe blogul celor de la Karma si am gasit un pasaj care reprezinta in mare masura si gandurile mele.

"Este al 5-lea an consecutiv de cand in EXPIRAT concertele lunare KARMA inca mai rezista si nu oricum ci cu localul plin, dovada ca alegerea organizatorilor si in special a lui Supa, sufletul serilor folk din club, a fost inspirata... Cu exceptia perioadei de vara, din 19 ianuarie 2004 data primului concert, "balamucul organizat" se incapataneaza sa atraga de fiecare data atat clienti vechi cat si noi unii veniti din curiozitate, altii de dor de muzica de munte sau Karma, altii de gasca faina ce a devenit aproape o familie in subsolul de la intersectie..."

Departe de a ma transforma intr-un critic al Serilor folk bucurestene - pentru simplul motiv ca nu le frecventez constant pe toate - incerc sa las undeva intiparite niste momente care rezoneaza foarte frumos in sufletul meu - si sunt convinsa ca nu numai al meu! Si mai ales dupa seara de ieri sunt convinsa de acest lucru!

Aseara a fost concert Karma in Expirat. Acum cativa ani cand am inceput eu sa frecventez Expiratul, am fost oarecum reticenta fata de ei...in plus era Supa care domina 3 saptamani pe luna Serile Folk...deci Karma era un fel de seara de odihna. Cand am ajuns in club nu se prefigura a fi o seara speciala: destul de putina lume, usor stinghera, nu prea se fredona...aproape ca ma dezamagea ideea de a imi fi sacrificat inca niste ore de somn (si asa deficitar in ultima vreme) pentru a veni in Expirat. Mai ales ca amintirea ultimului concert si a atmosferei de atunci era inca vie...

Ne-am asezat cu niste miniursusi in fata...si am stat...am mai vorbit...am mai fredonat...si usor usor spiritul folk, spiritul muntelui ne-a cuprins pe toti o data cu Fii Amurgului si Country Palinca! Tot mai multa lume s-a strans in fata scenei si pe laterale...si s-a dat frau liber la cantat!

Au zbarnait pe strune (nu imi mai aduc aminte exact ordinea) Vantul, Cand Lumina va veni, Singuratic, Poem Haiducesc, Ma intorc si pasi-s grei, Moldova si multe multe alte cantece cunoscute care au animat sufletele si spiritele pana la dans, hore si topaieli.

Tot pe blogul lor am citit despre o fata care a parasit mult prea devreme aceasta lume si baietii spuneau ca vor canta "Colinda trista" pentru ea...o fi fost un semn... sau nu - dar in mijlocul melodiei a cazut curentul - cantecul a continuat de parca nimic nu s-ar fi intamplat sustinut de zeci de voci! A fost un moment in care simti ca te trec fiori! Nu s-a oprit nici chitara, nici vocile, nici publicul, nici o tresarire, nici un alt sunet decat acordurile Colindei. S-a cantat din si cu suflet! Cred ca nici daca o faceau intentionat nu iesea atat de bine. Asa cum a spus Tica...poate lipseau niste lumanari...dar nu! A fost perfect! A fost exact ce si cum trebuia! A fost un singur glas, un singur suflet...Cred ca orice artist ar fi mai mult decat mandru sa traiasca o astfel de experienta...dar a fost mai mult decat atat. Am fost o gasca de prieteni, aproape o familie!

Penele de curent s-au repetat pe parcursul serii - dar nimeni nu a fost deranjat...ba dimpotriva! Cred ca aceste mici incidente au potentat farmecul serii!
Singuratate a fost iar un cantec ce s-a "bucurat" de invaluirea intunericului si, pentru ca ne-am cam impiedicat la versuri, Tica a fost pe faza si ne soptea asa ca am dus cu totii melodia pana la capat!

Si ca un facut...parca nici o alta melodie nu merge mai bine cantata pe intuneric decat Amanta!

Finalul a fost undeva pe la ora 2...dar parca nimeni nu vroia sa plece! Imnul Expiratului a incheiat seara si promisiunea ca in fiecare luni, luna, prima lune din luni...s-a incurcat Titush!:)) Dar noi stim ca in prima luni a fiecarei luni e seara Karma!

Dar si azi in El Grande Comandante...sunt curioasa daca atmosfera va fi la fel de incendiara...sau se va dovedi ca Expiratul este casa folkului...

Later edit: Mai exact miercuri, dupa El Grande...Da! Am fost! :) (M-a surprins (placut) faptul ca imi mai citeste si altcineva blogul - fie si sporadic - decat tata, Alex si inca vre-o 3 cunostinte! :) )

Multumind pentru lamurirea lui Tica referitoare la diferentele dintre cluburi si concerte, (cu care sunt in mare masura de acord) mentionez ca as fi fost carcotasa azi si oarecum dezamagita daca ar fi fost aceleasi melodii, aceeasi ordine! Desi, recunosc, pe undeva asa ma asteptam...Din nou suprinsa placut! Cine stie meserie, stie! Asa ca a meritat sa sparg pusculita (la propriu - prietenii stiu :) ) si sa ascult 2 zile consecutiv sa ascult cantand aceeasi trupa! Melodii noi (pentru urechile mele, mai vechi in repertoriul trupei) Asa, Adio, Amintirea (sper ca am retinut titlurile) si altele, melodii cantate destul de rar - cel putin asa am inteles din marturisirea lui Tica - ritmuri care indeamna la visare, la iubiri trecute, la melancolie, la suflet. Alt gen de concert, alta atmosfera...a fost ok...n-as putea spune daca mai misto...doar...altfel!

Cu toate astea, raman la parerea mea conform careia Expiratul este casa folkului, punctul de origine al Serilor Folk (cel putin asa e in conceptia mea...chiar nu stiu daca inainte de Supa si serile lui mai organiza cineva astfel de evenimente constante, in Bucuresti - chiar va rog sa ma luminati si pe mine!).

Ma surprinde un pic faptul ca desi in mare parte oamenii care erau acolo erau aceeasi care veneau in Expirat, implicarea mi s-a parut mai slaba...nu numai la genul fredonat, ci si la modul sufletesc! E adevarat ca a fost mai putina lume...mult mai putina lume (poate cu un pic mai multa promovare si cu o alta strategie de comunicare s-ar rezolva - nu pot sa ma abtin! :)) Deh! Meseria!), la fel de adevarat e ca melodiile au fost pe alt gen...totusi...a lipsit ceva! Nu stiu ce! Nu cred ca la serile din Expirat numai tipul melodiilor face atmosfera...ci si implicarea publicului si mai mult decat atat, sincronizarea, rezonanta intre ritm, versuri, artisti si public. In Expirat parca e aceeasi lungime de unda...o retea invizibila care ne leaga. Toata lumea vine sa cante acolo...In EGC parca se vine sa se asculte folk...undeva in fundalul discutiilor. Personal, EGC mi se pare usor nepotrivit pentru astfel de manifestari: e prea mare, prea rece si impersonal si nici aranjamentul nu e favorabil. Ieri de exemplu, mi-ar fi placut mai degraba un aranjament "la gramada", sa stam toti adunati, fara masa in mijloc (care mi se pare ca nu se potriveste de loc acolo...creeaza o bariera...)...mai mult as fi facut semi-intuneric si cel mai tare ar fi fost daca am fi putut sta toti pe jos! Cred ca impresia si atmosfera ar fi fost alta. Ar fi fost mai de impact! Dar astea sunt ideile mele crete...Si as fi preferat o serie de pene de curent decat rateurile sonorizarii. Cert e ca si locatia si aranjamentul contribuie la implicarea publicului si la reusita generala a evenimentului...

Sau poate este doar obisnuinta! Vorba lui Catala...de 5 ani de zile, ne-am obisnuit cu Karma in Expirat!

Oricum mai e de testat si de vazut! Data viitoare studiez specificul clubului 100Crossroads in ceea ce priveste folkul!

Aaa...si poate o data vom asculta si "Se-nsera" :) Tica sa repeti melodia pana la urmatorul concert in EGC...o cere publicul si fanii! :))

"Calator, calator
Calator sunt pe pamant
Si-am un dor, si-am un dor
Si-am un dor ce-mi este sfant"
Karma - Calator