Totul sta in atitudine...

In ultima vreme am tot intors pe toate partile aceasta idee de "succes" si ce inseamna un om de succes. Si am ajuns la concluzia ca succesul (ca si esecul de altfel) este o chestiune de atitudine!

Am citit undeva o fraza a lui Churchill care mi-a placut foarte mult si mi se pare foarte adevarata: "Success is the ability to go from one failure to another with no loss of enthusiasm".

Pentru ca pana la urma totul se rezuma la atitudinea pe care o avem in viata fata de obstacole, greseli, realizari, nerealizari etc.

De cele mai multe ori alegem calea simpla: sa ne lamentam, sa aratam cu degetul si sa nu ne asumam responsabilitatea propriei atitudini anti-succes (indiferent ca este succes in plan personal sau profesional). Si am vazut oameni cu potential extraordinar incorsetati in propriile limitari si fara tragerea de inima si curajul de a privi dincolo de gard si de a face eforturi de a-si depasi limitele.

Pana la urma pentru a obtine lucrurile extraordinare pe care ni le dorim in viata trebuie sa invetam sa ne bucuram de micile placeri ale vietii...pas cu pas. Trebuie sa ne schimbi atitudinea fata de ceea ce este imprejur: fata de oameni, fata de intamplari, fata de noi insine! Nu e usor...dar e bine! Si in atitudinea pe care o avem sta si succesul/esecul!

Am sesizat asa de-a lungul timpului ca noi, ca popor (nu stiu daca doar noi, poate mai sunt si altii) sau poate doar noi ca si generatie, avem o atitudine preponderent reactiva! Nu stiu daca se trage de la "Miorita", dar pentru noi "proactivitatea" este ceva de care ne ferim ca de dracu!

Suntem niste forme fara fond. Daca am putea avea totul perfect sub nasul nostru fara sa miscam un deget ar fi perfect. Cuvinte precum "responsabilitate" sau "gandire pe termen lung" cam lipseste din fondul nostru lexical, cel putin pentru jumatate din populatie. Noi ne dorim sa vina banu' fara sa muncim, sa vina la noi barbatul/femeia perfecta sa ne caute fara ca noi sa miscam un deget si sa ne accepte asa cum suntem fara ca noi sa ne schimbam/dezvoltam! Ne dorim relatii perfecte fara sa facem nici un efort, fara compromisuri, fara sa "muncim" sa cladim ceva. Iar daca nu e perfecta de la inceput nu merita implicare si sa descoperire a potentialului. Suntem atat de buni la judecti pripite si de suprafata. Este mai usor sa inchei decat sa repari. Daca pe parcurs apare cea mai mica neconcordanta, indiferent ce am cladit pana atunci, ne punem palma in dos punem punct si aia e - atat de simplu!

Vrem sa ne fie bine acum, in prezent din toate punctele de vedere. E normal pana la urma nu? Si daca nu ne e bine, ne lamentam si criticam! Nu ne gandim o clipa cum putem face sa fie bine pentru cei ce vor veni in viitor... Daca acum e rau hai sa vedem cum putem face ca maine sa fie bine. Vrem ca societatea sa se schimbe? cine sa o schimbe? extraterestrii? americanii? rusii? guvernul? Cine sa puna bazele viitorului mai bun daca nu noi care suntem acum in prezent aici? Cine ar trebui sa ne asigure succesul daca nu noi?

Cei care ar trebui sa asigure schimbul de generatii sunt "career oriented" si nu au timp de procreere. "Family mode" nu e compatibil cu "cariera/bani/masini de fite/libertate". Aud tot mai des replici stupide de genul "pentru ce sa fac un copil in lumea/tara asta?" Pai tocmai...ca sa o schimbe! Intre timp ne lamentam pe bloguri ca avem o tara de kko ca vorba aia, avem libertate de exprimare!

Ne este atat de simplu sa cautam exemple de civlizatie...dar nu stim sa le aplicam la noi. Sau nu vrem. Din pacate le gasim doar la altii; la noi nu suntem in stare sa identificam decat punctele negative! Si cu cat vom continua sa vedem partile negative in viata cu atat ne vom afunda mai rau in mocirla unui esec generalizat transmis din generatie in generatie.

Pana la urma totul e in atitudine...inclusiv succesul! Pe toate planurile.

Lectii de viata

Excelent articol pe Succes Dublu! Excelenta paralela. De fiecare data cand urc pe munte...fie la propriu fie la figurat imi voi aminti de el!

8 Letii de viata invatate pe munte! Cititi-l!

Despre fondatorul IKEA

Am primit pe mail azi un articol referitor la Ingvar Kamprad. Nu stiu sursa asa ca nu pot sa pun link. Reproduc insa mai jos articolul integral. Mi s-a parut foarte interesant!

Sarmanul miliardar

Locuieste intr-un bungalow, zboara cu companii low cost si se interneaza de trei ori pe an la clinici de dezintoxicare. Este vorba de cel care a fondat Ikea si care are o avere de peste 30 de miliarde de dolari.

In pardesiul sau usor ponosit, cu ochelari de vedere ieftini si cu pantofii scalciati, miliardarul arata ca un pensionar care se chinuie sa treaca peste greutatile zilnice provocate de un buget mai mult decat restrans. Insa barbatul nu e nimeni altul decat Ingvar Kamprad, singuraticul fondator suedez al Ikea. Averea sa depaseste 30 de miliarde de dolari, ceea ce inseamna ca este cel de-al saptelea cel mai bogat om din lume. Cu toate acestea, Kamprad, care are 81 de ani, admite ca "e cam strans la punga".

Zboara cu companii low cost, conduce el insusi un Volvo vechi de 15 ani, si si-a mobilat modesta sa casa aproape numai cu produse de la Ikea pe care, culmea! le-a asamblat chiar el.

A recunoscut ca si-a concediat frizerul sau la care apela de multi ani, dupa ce a descoperit ca se poate aranja la un altul, mult mai ieftin.

Recent, cand a sosit la o gala pentru a primi un premiu "omul de afaceri al anului", bodyguarzii de la intrare au refuzat sa-l lase sa intre pentru ca l-au vazut ca a coborat dintr-un autobuz de transport in comun.

Fost simpatizant al nazistilor, in anii imediat urmatori celui de-al Doilea Razboi Mondial, Ingvar s-a autoproclamat alcoolic si a admis public ca are o problema legata de alcool. Insa tot el a afirmat ca situatia este sub control si ca se "dezintoxica" de trei ori pe an.

Dorinta sa de a economisi banii se extinde si in vizitele in strainatate, cand ajunge la Londra de exemplu preferand sa mearga cu metroul sau cu autobuzele, mai degraba decat cu taxiul.

Acum, Ingvar Kamprad locuieste retras, alaturi de sotia sa Margaretha intr-o vila din Elvetia. Cei doi sunt vazuti deseori luand cina in restaurante ieftine iar la supermarketuri merg atunci cand sunt promotii.

Ingvar face cumparaturi numai dupa-amiaza, cand preturile de la supermarket incep sa scada.

Recent, o statuie care il reprezinta a fost ridicata in orasul sau natal din Suedia, iar Ingvar a fost invitat sa taie panglica. Se spune ca acesta, dupa ce a taiat panglica, a impachetat-o frumos si a dat-o primarului, spunandu-i ca o mai poate utiliza foarte bine si altadata.

Explicandu-si stilul de viata, Ingvar declara ca "sunt mai chibzuit asa cu banii, un fel de suedez-scotian. Ce are? Daca incep sa achizitionez lucruri luxoase nu fac altceva decat sa ii incit si pe ceilalti sa faca la fel. Este important ca liderii sa fie un exemplu. Ma uit la banii pe care i-as cheltui pentru mine si ma intreb daca toti acei clienti ai Ikea ar putea sa-si permita. Din cand in cand, recunosc, imi cumpar cate o camasa frumoasa si o cravata, plus ca mai mananc peste la restaurant".

18 miliarde anual

Ingvar Kamprad avea doar 17 ani gand a fondat Ikea in 1943. Numele companiei provine de la initialele lui, IK, E de la Elmtaryd, numele fermei familiei unde a crescut el si un A de la Agunnaryd, satul sau natal.

Adolescentului Ingvar i-a venit ideea mobilei demontabile in momentul in care a incercat sa bage o masa in masina sa si pentru ca nu reusea, un amic i-a zis sa ii taie picioarele mesei, restul e istorie.

A deschis primul sau magazin in 1965, insa din cauza vantului, firma de neon s-a spart, a luat foc si totul s-a facut scrum.

Desi a avut un start atat de nefericit, Ikea, care initial primea comenzi prin posta s-a transformat intr-un imperiu de peste 18 miliarde de dolari anual.

Exista numeroase statistici care mai de care mai bizare, inclusiv cea care sustine ca unul din zece europeni este conceput intr-un pat de la Ikea.

Acum, imperiul este condus de cei trei fii ai lui Ingvar Kamprad, Peter, care are 44 de ani, Jonas, de 41 de ani si Matthias, de 39 de ani, pentru ca tatal lor nu doreste ca o singura persoana sa detina controlul intregii afaceri.