sâmbătă, 22 decembrie 2007

Draga Mos Craciun...


Fiind nu de multa vreme pe meleaguri straine...mi-am dat seama de un lucru: mai ales asa in preajma sarbatorilor, nicaieri nu e mai bine ca acasa. Parca oamenii astia din Paris de aici nu au aceeasi efervescenta cu care asteptam noi Craciunul. Desi miroase foarte frumos a brad pe strazi (pentru ca, in cele mai multe piete au targuri de brazi!) parca lipseste ceva. Imi lipseste mirosul de sarmalutze, portocale si scortisoara! Si mai ales imi lipseste familiaritatea traditiilor de Craciun.
Asa ca am stat eu bine si am cugetat ce sa ii ce sa ii cer Moshului anul asta. Si mi-am dat seama ca in goana nebuna pe care o traim in fiecare zi, uitam lucrul cel mai important: sa traim si sa ne uitam mai cu atentie la cei de langa noi. Asa ca am decis sa-i scriu Moshului si sa-i cer mai mult timp si mai multa intelepciune. Mai mult timp sa le pot spune si arata parintilor mei ca ii iubesc si ca le multumesc pentru tot ce au facut pentru mine...si sa am timp sa le pot intoarce inzecit dragostea si atentia pe care ei mi-au acordat-o. Mai mult timp sa le pot demonstra ca au de ce sa fie mandrii de mine...asa aiurita cum sunt cateodata! Mai vreau timp sa-l petrec cu iubitul meu, sa ne putem bucura de clipele placute, sa ne putem bucura unul de altul, de discutiile care dureaza ore si ore la o sticla de vin, de mangaieri, de rasete sau pur si simplu de o strangere de mana sau de o privire. Mai vreau timp...acum cat inca relatia noastra nu e impovarata de rate, griji, plati...si altele! Mai vreau timp sa ma bucur de aer, soare si sarutari alaturi de el. Mai vreau timp sa fiu alaturi de prietenii mei atunci cand au nevoie de mine. Sa le aduc un zambet pe fata si sa ii fac sa inteleaga ca viata merita traita asa cu plusuri si minusuri cum e ea! Mai vreau intelepciunea de a lua intotdeauna partea buna a fiecarui lucru si a fiecarui om. Sa fiu suficient de inteleapta sa inteleg ca fiecare lucru se intampla cu un rost...si ar fi cazul sa invat ceva din acest rost! In plus de asta...vreau timpul necesar de a lasa ceva in urma...ceva valoros...ceva ce conteaza...:)
Dar mai mult si mai mult, zilele astea...vreau sa fiu alaturi de ai mei. Sa imi simt sufletul acasa!
Ceea ce doresc tuturor! Sa traiasca la intensitate maxima aceasta perioada in care ar trebui sa fie alaturi de familie si de toti cei dragi! Sa uite de sms-uri si mailuri...si sa dea telefoane! O voce "live" valoreaza mult mai mult decat un text sec. Stiu ca suntem in era in care raspunsul la intrebarea "ce mai faci?" este: "citeste si tu pe blogul meu" dar macar acum sa uitam de tehnica moderna si sa ne apropiem! Eu nu consider ca doar Craciunul este o perioada in care trebuie sa fim mai buni, mai apropiati, mai iubitori! Eu doresc tuturor sa fie asa in tot restul anului! Gasiti-va timp!
Asadar...va doresc mult timp sa iubiti si sa aratati ca iubiti!
Sarbatori Fericite si un 2008 mai relaxat...care sa va aduca tot ceea ce va lipseste si ceea ce crdeti ca aveti nevoie! (asta am citit-o intr-un pps si mi-a placut f mult!)

vineri, 7 decembrie 2007

Un pas...PICANT!

2007 se prefigura a fi un an bun. Credeam inca in perspectiva mea de marketer pentru servicii de consultanta in HR. Visam ca pot schimba ceva (de) acolo. Deci nimic nu anunta, la inceputul anului, ca undeva in aprilie mai se vor naste cateva idei ambitioase intr-o cafenea din “buricul” Bucurestiului. Asa au inceput primele idei “picante”. Atunci am realizat ca trebuie sa zbor singura daca vreau intr-adevar sa schimb ceva din perceptia oamenilor asupra marketingului!

Bineinteles, demersurile, ideile si incentivul au venit dinspre partea mai rationala a echipei, Nick. Si numele tot el l-a gasit! Si asa…din bere in bere, s-a nascut primul proiect din gama Picant – Start Promo!
A fost o prima exeperienta interesanta si care, zic eu, ne-a dat avant sa continuam cu mai mult entuziasm.

Acum la finalul anului…dupa 6 luni, imi dau seama ca pentru mine a fost cel mai important pas in cariera de pana acum! Un pas PICANT! Si din punct de vedere personal si profesional, pentru mine este o satisfactie importanta vis a vis de ceea ce credeam ca pot face si ceea ce pot face cu adevarat! Am capatat incredere in mine, mi sa acordat un mare capital de incredere si am aflat in sfarsit valoarea pe care o detin cunostintele si experienta mea! (E ambitios si incapatanat Nick ca a mai avut incredere in mine si rabdare dupa ce i-am mai dat flit de vre-o 2 ori J) ).

Mi-am asumat un risc…eram in pragul depresiei la un moment dat, inainte de a incepe efectiv munca sub umbrela Picant, pentru ca renuntam la o oarecare stabilitate pentru un viitor nesigur din punct de vedere financiar! Deocamdata am castigat! Nesiguranta ramane…dar satisfactia muncii proprii este infinit mai mare! Am invatat foarte mult…din punct de vedere practic. Din punctul meu de vedere, Picant a insemnat depasirea unor limite, dezvoltare personala si evolutie profesionala.

Asta incercam sa aducem prin traininguri si pentru voi clientii nostri. Ne dorim, si cred ca pana in prezent am reusit, sa cream un nou punct de vedere: acela al business-ului vazut prin prisma marketingului.

Si pentru 2008 avem planuri ambitioase si pline de entuziasm. Dezvoltare, imbunatatire, un nou sediu, noi parteneri si colegi. Insa cel mai “drag” plan al nostru este sa inspiram cat mai multa lume sa gandeasca “picant”. Adica original si independent!

Pana atunci ne asteapta un final de an, mai mult sau mai putin picant, in functie de fiecare. Este momentul in care tragem linie, adunam, socotim si ne luam angajamente sau ne facem planuri pentru anul ce vine.

Urmeaza o perioada frumoasa in care doresc tuturor sa uite de griji si sa petreaca alaturi de familie si prieteni. Pentru ca in final asta conteaza! Mai lasati munca si fiti alaturi de parinti, frati, surori, copii bunici, matusi etc. Macar in aceasta perioada!

Nu uitati sa faceti urari de bine,..cat mai “live”. Cat mai personale! Mai uitati de sms si email! Sunati si spuneti ce aveti de spus! Nu fac reclama la serviciile de telefonie mobila! Este doar mai placut asa!

Bucurati-va de spiritul sarbatorilor! Bucurati-va de familie in stilul nostru romanesc! Si cum nu exista masa savuroasa fara condimente … nu uitati de “picanterii” si ardei iuti!

joi, 6 decembrie 2007

Mos Nicolae...Picant!


Azi a fost Sfantul Nicolae...si soarta a facut sa avem training azi, tinut de Nick. Cu ocazia asta el imi zisese ca da de baut! E normal, daca stai sa te gandesti...toata lumea da de baut prietenilor de ziua lui. Ei bine, picantul meu coleg a dat o sticla de Cabernet Sauvignion de la Murfatlar fiecarei participante (tot soarta a facut sa fie numai doamne in audienta). A fost bine azi la training! A fost o atmosfera destul de degajata pentru o prima zi! Nu stiu daca emotiile lui de la inceput s-au datorat faptului ca era singurul barbat sau era ziua lui...sau pur si simplu a avut un inceput de zi mai nefast...dar a facut in asa fel incat sa nu se sesizeze! Lumea a fost surprinsa in mod placut de cadou! Abia astept sa le vad reactiile maine, cand mai urmeaza niste cadouri...picante! De asta ne-am ales noi numele "Picant" - ne reprezinta pentru ca nu credem in tipare si rigiditati! Oameni suntem cu totii!
La Multi Ani Sfinte Nick!

Later edit:) (pentru ca mi s-a atras atentia si am fost trasa de urechi...verbal :) )Si eu am primit de la Sfantu Nick o sticla de Lacrima lui Ovidiu...pentru ca am fost cuminte si pentru ca de obicei ne dau lacrimile de ras! Merci Moshule! :)

Later later edit: Cerceii sunt facuti in exclusivitate de catre Ely! Care face niste cercei absolut geniali! http://www.flickr.com/photos/cerceluind/

duminică, 25 noiembrie 2007

Despre bere...

Am vrut sa scriu despre altceva dar pana mi-am cautat io inspiratia uitata pe undeva pe sub perna...am primit o propunere de la Simona (o fata foarte simpatica de la Da'afaceri cu o minte brici si un blog foarte marfa http://simona-stanescu.blogspot.com ) si anume sa imi dau cu parerea despre cele 3 beri pe care le prefer. Ei bine o sa te dezamagesc...nu imi place berea! Cel putin nu in mod special! Daca e vara si imi arde buza...atunci cred ca prefer o Timisoreana! Din punctul meu de vedere e mai neacidulata decat celelalte. Si in plus...merge asa de bine bauta la Micu Golf cu un bors pescaresc!!! Daca am chef de ceva mai rafinat...beau un Guiness - dar nu la Micu Golf! :) In rest...prefer o Francusa rece...cu apa minerala si gheata (tot la Micul Golf vara adica din mai pana in septembrie), un vin rosu sec, o votca cu suc de portocale rosii sau variatiuni pe aceeasi tema (Screwdriver, Godfather) si daca intr-adevar am chef sa ma pun in cap...tequilla! Sau votca cu tabasco si cornichoni! Picant! :)

Enjoy! ca mie imi ploua in gura si inca nu am voie alcool!

joi, 22 noiembrie 2007

Ce fac eu la munca!

In principiu, incerc sa castig bani! Nu e asta motivatia tuturor? Intrand mai in detaliu...fac ce imi place, cum imi place...aici ar urma si "cand imi place" dar nu e chiar asa! Si trainingurile astea pe care le tinem noi trebuie sa respecte un anumit program, sunt camapanii si strategii de comunicare pentru fiecare. Ce credeti ca e asa simplu?
Imi place la mine la munca! Si chiar cred ca fac o activitate care conteaza!!!
Acum sa va povestesc despre fiecare training in parte :) Am inceput aceasta activitate in ideea ca sunt foarte multi oameni care au de-a face cu marketingul sau comunicarea dar nu stiu exact "cu ce se mananca". Daca nu ei...atunci sefii lor! (si chiar sunt multi) :) Am creat 2 tipuri de traininguri: de baza si specializate! Cele de baza sunt gandite cat mai simplu, pe intelesul tuturor! Ideea nu este doar sa ii invatam pe participanti diverse notiuni, ci sa-i invatam sa gandeasca singuri folosind "ingredientele" sau "instrumentele" pe care noi le prezentam la training. Si de asta le-am spus traininguri si nu simplu, "cursuri"(asta este pentru carcotasii care ne contesat denumirea de "training")! Pentru ca nu am vrut sa fie cursuri si nici noi nu suntem profesori! Suntem profesionisti in domeniul nostru (marketing) care s-au lovit de-a lungul activitatii de diverse "hopuri" si am avut inteligenta, inspiratia si puterea sa le depasim cu succes! Vrem sa-i inspiram pe participanti din activitatea noastra...mai mult sau mai putin non-conformista si iesita din tipare!
Iata si produsele gandirii noastre "picante" (www.picant.ro):
Start Promo - Training de bazele comunicarii de marketing! Ce tehnici de comunicare sunt la indemana noastra dar cateodata nu le vedem? Cum se "gateste" o campanie de comunicare?
Sales Plus - Training de Vanzari. Care sunt notiunile elementare pe care orice agent de vanzari trebuie sa le cunoasca? Cum se discuta eficient cu un agent de vanzari? Care sunt cele mai eficiente tehnici de vanzari?
Event'or - Training pentru organizatori de evenimente de afaceri. Despre cate evenimente de afaceri, conferinte, targuri, workshop-uri, prelegeri, porti deschise, etc. nu auzim in ultima vreme? Pare a fi simplu! Oare? Ai luat in calcul toate aspectele organizarii unui eveniment? Event'or ofera un "insight" complet in culisele organizarii de evenimente de afaceri si te face sa realizezi ca sunt mult mai multe lucruri de luat in calcul...lucruri mici care pot transforma evenimentul intr-un dezastru!
Seria EfEX - Supreme Exhibiting, EfEx, Advanced Exhibiting Techniques, Expo Express - toate sunt menite sa aduca eficienta in participarea la targuri si expozitii!
Marketing Intro - Training de bazele Marketingului. A "face marketing" este o activitate foarte complexa! Care este rolul marketingului intr-o companie? Consumator de bani sau cheia succesului? E suficient sa faci publicitate ca sa zici ca faci marketing? E mult mai mult decat atat!
Brand Backstage - Training de Brand Management pentru IMM-uri. Sub deviza nu trebuie sa fii corporate pentru a detine un brand puternic! Dar oare toata lumea stie ce e un brand? Si care sunt etapele si perioada de creare a unui brand?
Byte Marketing - Training de Marketing pentru Software. Ca in orice alta industrie si in industria software marketingul este mai mult decat publicitate si promovare! Si are particularitatile lui!
Dream Marketing - Trainig de Marketing in Turism. Mai este o vacanta exotica un vis? Bine ar fi sa nu se transforme intr-un cosmar! Marketingul profesionist pentru agentiile de turism pate face diferenta intre succes si...doar vanzari de pachete turistice!
Si nu in ultimul rand Web Wizard - training de SEO si Usability. Este ca suna pompos? Ideea e foarte simpla - cum sa-ti optimizezi site-ul, adica sa-l faci sa apara cat mai la inceput in cautarile pe motoare de cautare! Daca vrei cea mai complex....hai la training!
...si va urma...In episodul urmator "Marketing pentru firmele de servicii"! Pentru ca de foarte multe ori este neglijat si neglijabil!
http://www.marketingforum.ro/Cursuri_Traininguri_Marketing_Vanzari.htm

Spor la treaba!

marți, 13 noiembrie 2007

Despre caini...si unii doctori

Ei bine da! Mi s-a intamplat si mie! Am inceput aceasta saptamana cu dreptul...in gura unui caine! Mie imi plac cainii! Intotdeauna mi-au placut. Am caine acasa...mangai cainii vagabonzi, ma joc cu ei, le dau mancare, nu mi-e si nu mi-a fost niciodata frica de caini! Ei bine...na! ca m-au dovedit! Au mai fost situatiii in care s-au mai gasit unii mai handicapati sa sara la mine...dar intotdeauna am facut fata! Ziceam ca daca nu le arati ca ti-e frica nu sar! Pe dracu! Erau in haita (dupa o catea in calduri!) ... si era dimineata pe la 8 jumate...Eu imi plimbam matinala Thorul! Au rasarit din boschetii din curtea blocului si s-au repezit la noi...Instinctul! Cum au dat de o catea in calduri nu mai stiu nimic...nu mai reactioineaza la nimic...nu mai asculta! Asta inseamna instincte de animal!Nu am reactionat altfel decat in celelalte cazuri...dar de data asta a fost unul smecher si las care m-a prins de picior pe la spate...nici nu l-am vazut! A muscat si a fugit... teoretic nu e grav! Practic...cel putin din punct de vedere vizual a fost nasol! Pentru ca un colt de-al lui mi-a perforat o vena de la picior...si am ajuns acasa intr-un lac de sange! In fine...primul ajutor...telefon la tata care dormea...fuga (impropriu spus pentru ca am prins traficul zilnic matinal, recunoscut si memorabil din Drumul Taberei) la Spitalul Municipal! Greseala! In primul rand ca ei nu pot sa acorde decat primul ajutor (al doilea in cazul meu) si daca aveti senzatia cumva ca se grabesc...ei bine va inselati! In al doilea rand ca oamenii la ora aia inca nu se trezisera ca lumea...isi mai beau inca cafeaua (scuzati "ca ca" ...desi contextul este bine ales) si unele asistente inca povesteau ce a mai facut Medalion in episodu trecut (pai da bey...am cultura telenovelistica!). Asadar...am intrat schiopatand (ca ma durea picioru na!), cu geaca stropita de sange (pantalonii si adidasii i-am lasat in cada acasa insangerati...desi am facut o mare greseala pentru ca da! imaginea conteaza...poate daca as fi aratat ceva mai dramatic...s-ar fi uitat la mine inainte sa lesin) si m-am indreptat catre triaj (asa ca la vite suna!). Acolo o domnisoara foarte simpatica si binevoitoare (singura de altfel) m-a condus repede in sala de interventii...ca doar intelesese ca mi-a curs mult sange si tre sa aiba doctorii grija de mine repede. Am ajuns acolo...m-am asezat pe un pat...tata s-a dus la coada sa-mi faca fisa! (ma intreb ce ar fi trebuit sa fac daca as fi fost singura?!). Intre timp un "domn" doctor trece pe acolo...ma vede (probabil aratam mai bine ca standardele lor), ma intreaba daca am fisa, ii raspund ca nu, ca m-a muscat un caine de picior, de vena. Nu se considera important drept pentru care m-a poftit afara din sala...sa astept pe hol pana vine cu fisa (in picioare). Iau fisa, ma intorc cuminte (tin sa mentionez ca de cand s-a intamplat nefericitul atac si pana la spital nu am stat mai mult de 2 minute in picioare) dau sa intru...mi se sugereaza sa mai astept la usa...intr-adevar toate paturile erau ocupate. Sa nu cumva sa va imaginati cum ca doctorii sau asistentele de acolo au cumva atitudini sau fete prietenoase sau macar intelegatoare (vorba aia...ce io te-am pus sa-ti dai cu cutitu in picior, sau sa te te plimbi dimineata la 8 pe bulevard sa te muste cainele, sau sa faci infarct???)! Nu, nu!!! Doamne fereste! Parca esti un milog si ai venit sa ceri pomana! Asa se uita la tine...cu un dispret sfasietor! Mai ales amplificat de faptul ca de obicei cand te duci acolo ai ceva, suficient de grav daca ai ajuns la spital, si ca un bun contribuabil ce esti te astepti sa ti se dea atentie, sau macar o privire mai ingaduitoare! La camera de Garda nimeni nu intra in panica, nimeni nu se grabeste. Sa ne intelegem! Nu vreau sa fiu absurda...sunt convinsa ca fata de ce vad ei in general pe acolo, ceea ce am avut eu a fost un mizilic...DAAAR eu nu sunt medic de profesie! Am terminat ASE-ul...si faptul ca holul si baia mea de acasa aratau cel putin ca un abator, si ca am vazut cam cat sange poate sa iasa din mine in cateva minute...m-a cam ingrijorat! Un pic asa...ca nu sunt nici io tampita sa vin la spital pentru orice bubulitza! Nu zic sa se agite pentru mine cine stie cum...ca in definitiv m-am convins si eu ca nu a fost mare treaba, dar am avut un oarecare soc (cum, presupun, are orice om neavizat in acest domeniu) ... si ei ca medici ar trebui sa se gandeasca la chestia asta inainte sa afiseze acea mina sictirita de oameni tarati cu forta la servici sa faca in scarba o treaba de genul sa ajute niste oameni care n-au alta treaba pe acasa decat sa se imbolnaveasca! Si iar nu inteleg ... stau atata timp in scoala...ca sa poata face lucruri absolut remarcabile cum ar fi sa salveze vieti ... si ei se comporta de parca ar fi tras lozul castigator la o vacanta in iad! Ce ar fi fost daca in momentul in care io aveam nevoie de un pic de sprijin moral din partea unor oameni in care chiar iti pui niste sperante si la care te duci cu anumite asteptari, sa primesc un zambet! Atat! macar un zambet sau un cuvant de recomfortare: "nu e grav! ti-a curs mult sange din cauza locului unde te-a muscat! o sa te vindeci..bla bla" chestii d-astea! O fi fost greu?? Oare asta nu se invata in cei multi ani de scoala pe care ii fac? Dar aceste ganduri care imi trec inutil prin minte sunt brusc intrerupte. Simt ca mi se face rau...imi venea sa vomit...incerc sa ma indrept afara...ies un pic...mi se incetoseaza privirea si ma ia cu ameteala...sa vomit? sa lesin? mai comod a fost sa ma albesc la fata si sa cad...noroc cu tata! M-a bagat iar inauntru (unde era foarte cald si o totala lipsa de aer, ca sa nu mai zic de aglomeratie) unde a strigat: lesina! M-au intins pe un pat si a inceput tata sa imi care la palmeee. In sfarsit a venit o asistenta! Nu stiu daca s-a spalat pe maini dupa ce a terminat cu pacientul anterior...nu stiu daca seringa cu care mi-a facut antitetanos era sigilata...imi place si vreau sa cred ca da! Mi-a pus un bandaj de la genunchi pana la glezna! A consumat o rola de fasa...pentru doua chestii mititele (dar sangeroase ce e drept!). Sa nu cumva sa aveti treaba pe la Municipal la Camera de Garda! Sa nu aveti treaba cu spitalul in general...dar acolo...e jale!
De acolo am luat-o usor usor spre Colentina, mai exact "Institutul de Boli Infectioase Bals", pentru Antirabic! Nu suna foarte friendly! Nici acolo sa nu aveti treaba...sincer ...la cum arata cladirile alea...In fine! Am ajuns la centrul antirabic...m-au intrebat de cum s-a intamplat, de caine, unde era, si la ce ora... Imi place sa cred ca au o situatie pe care o inainteaza autoritatilor (care or fi alea?!). Mi-au desfacut bandajul...s-a uitat un nene doctor la piciorul meu...si ma intreaba daca mi-a zdrobit vena. De unde dracu sa stiu eu??? Pe urma m-a intrebat daca am probleme cu stomacul, i-am zis ca nu...mi-a zis: A bine, va dau eritromicina - 30 de tablete in 5 zile! (oare ca sa dezvolt probleme cu stomacul!?). Injectia a fost floare la ureche! Ma asteptam la ceva mai mult! Remarcabil insa...aici nu numai ca a desfacut seringa in fata mea...dar si-a pus doua randuri de manusi chirurgicale (A!!! Am uitat sa mentionez ca asistenta de la municipal nu avea nici un fel de manusi). Poate ar trebui sa ii mai invete si pe altii!
Am ajuns acasa...toate bune si frumoase. Acum! Ce ar trebui sa fac cu cainele? Sa sun la ecarisaj?? Pana la urma nu a fost vina lui...ce sa-i ceri, e un animal! Dar "dragutul" nostru primar Poteras..in afara ca premiaza cuplurile cele mai longevive si amenajeaza locuri de joaca pentru copii (ma intreb daca cainii au acces - din nou scuze ptr "ca ca") cum se ocupa el de acesta problema??? Bun! Nu sunt de acord cu chinuirea cainilor si omorarea lor in conditii barbare...dar macar sa-i starnga frate undeva!!! Asociatiile astea de protectie a animalelor ce fac ele? Foarte frumos! I-au sterilizat... nu m-a interesat foarte tare ca respectivul caine nu avea oo in momentul cand imi curgea sangele siroaie!!! Si iar ma intreb...sa sun la ecarisaj???
Le multumesc pe acesta cale lu' tata (caruia ii tremura mana mai rau ca mie la spital), lu' mama care mai avea un pic si venea dupa mine la spital desi nu avea rost, lu' pisinio care m-a sunat cat de repede a putut de la 3000 de km si m-a facut sa rad si prietenilor si prietenelor mele care m-au sunat sa se intereseze de mine, care s-au oferit sa vina, sa-mi aduca, sa-mi faca, sa-mi gateasca...Multumesc! Da' nu scapati voi de mine asa usor...va mai stresez oleaca in viata asta! :D Sii...ati vazut voi drac mort?

duminică, 11 noiembrie 2007

Preambul

Ma bate lumea la cap (ma rog...colegul meu Nick) sa incep sa scriu...on line! I-am zis ca nu incep sa scriu pana cand nu voi avea ceva destept...macar minim-inteligent si coerent de spus. Ei bine in seara asta am avut o revelatie: nu, nu mi-a venit nimic destept in cap (nici macar mintea nu s-a intors de pe unde hoinareste) dar am constatat ca, pentru a scrie pe un blog nu trebuie sa ai neaparat ceva inteligent de spus! Nici macar nu trebuie sa ai CEVA de spus. Este suficient sa ai o doza de timp...si un pahar de alcool drept muz (nu pot sa-i zic muza ca e masculin paharul) sau un pahar de timp si o doza de alcool (muza)...si iata blogul! E la moda! E trendy! Mama, mama ce tare era daca aveam acest mod de libera exprimare mai dinainte!!! Asadar pentru cei carora le era groaza...da! inevitabilul s-a produs! Ma exercit in scris on line (pe sarma... sau "fara sarma" dupa caz). Pentru ceilalti, bine v-am gasit si sper sa pot gasi subiecte macar amuzante daca nu interesante!
Aaa...preambulul este "ceea ce constituie partea introductiva, premergatoare a unei actiuni, manifestari etc. sau parte introductiva a unui act important, a unui tratat international..." conform DEX. Deci e o manifestare importanta a efuziunilor neuronului meu! Si ce de cuvinte stiu! Se vede ca am citit cand eram mica...dar deh...pe vremea aia de unde TV si net...O fi bine? O fi rau?

Cam atat pentru primul post! Maine ma duc la cursurile de master si trebuie sa fiu fresh!