vineri, 18 aprilie 2008

Dilema: team-building vs “team-drinking”

Am citit zilele trecute un articol referitor la “ultimul racnet” in ceea ce priveste bonusurile si recompenselor acordate angajatilor. Ce mai pot face angajatorii ca sa le multumeasca angajatilor pentru “contributia” la succes, realizari ..bla bla astfel incat sa se simta bine in companie si sa nu le treaca prin cap sa plece! Nu va ganditi cumva la respectarea lor ca oameni, la respectarea cunostintelor si abilitatilor, incurajarea initiativei, atributii conforme cu experienta, cunostintele si/sau potentialul, incurajarea asumarii responsabilitatii, bonusuri in bani, procente – relevante! etc. Nu! In schimb citesc cu surprindere ideea unei doamne dintr-o companie de recrutare care spunea ca “team-building-ul” va fi din ce in ce mai folosit ca factor de recompensare. Bun...oferirea de excursii este foarte ok. Este o recompensa frumoasa si placuta...e bine sa iti mai trimiti oamenii sa se relaxeze (cu conditia sa si tii minte chestia asta si sa nu ii suni din 5 in 5 minute). Dar “team-buildingul”??? Oportunitatile de team-building ca si factor de recompensa? Hai sa fim seriosi!!! Ori nu am inteles eu niciodata ce inseamna cu adevarat un team-building ori termenul a fost atat de diluat incat nu mai are intelesul si sensul initial. Sau lumea habar nu are despre ce vorbeste.

Cum poti sa zici ca un team-bulding este o recompensa? Un team-building vine ca o solutie, ca o tehnica de rezolvare a unor probleme interne. Este conceput cu un anumit scop: fie sa rezolve diferite probleme intervenite in comunicarea din cadrul companiei, echipei etc., fie sa ajute oamenii sa se cunoasca intre ei (in cazul unei fuziuni sau a unei preluari de companie), fie sa imbunatateasca colaborarea in echipa (in definitiv asta inseamna “team building” – construirea echipei) si sa faciliteze comunicarea acolo unde au fost sesizate dificultati sau bariere, sa ajute la implementarea si comunicarea valorilor companiei in randul angajatilor. Organizarea unui team-building implica o analiza a anumitor “nevoi”, identificarea anumitor probleme care pot fi remediate printr-o asemenea manifestare. Apoi stabilirea unor obiective. Activitatile din timpul team-buildingului trebuie facute cu cap si trebuie sa duca sau sa ajute la atingerea obiectivelor propuse. In urma unui team-building trebuie facut un follow-up prin care sa se evidentieze atingerea (sau nu) a obiectivelor propuse. Asta este parerea meu despre un team-building real, in adevaratul sens al cuvantului! Nu bonus, nu recompensa!

Un alt aspect foarte important al unui team-building adevarat este ca angajatii sa inteleaga si sa accepte ideea si conceptul. Sa stie ce cauta acolo, ce trebuie sa faca, de ce si cum ii va ajuta in viitor! Nu trebuie sa fie o obligatie sau o corvoada! Trebuie sa isi doreasca sa participe, sa aplice si sa isi insuseasca rezultatele actiunii.

Orice altceva nu este decat ... o excursie platita de firma, in care managementul isi trimite angajatii, chipurile “sa socializeze” dupa un program pre-stabilit (ca sa fie siguri ca stau toti la un loc si nu se despart unii hais si unii cea) si care, in conceptia angajatilor nu este decat o alta “sarcina” de servici, care mai mananca un pic din timpul (si asa putin) pe care ar trebui sa-l petreaca alaturi de familie.

Si vina nu este (neaparat) a organizatorilor de team-buildinguri, adica a firmelor specializate in astfel de evenimente (care, fie vorba intre noi, au cam rasarit peste tot de te miri unde). Eventuala lor vina consta numai in faptul ca nu isi propun sa educe managementul care solicita o astfel de manifestare. Ca accepta sa fie considerati un soi de agentii de turism, eventual cu o echipa de oameni mai nebuni, interesati si pasionati de sporturi extreme si cu ceva cunostinte in randul salvamontistilor. E pacat de ei, pentru ca pot veni cu niste idei exceptionale. Si am auzit o multime de astfel de idei. Dar pana la urma “clientul nostru stapanul nostru” si degeaba se duce compania organizatoare de team-buildinguri cu un super concept, daca managementul vrea de fapt “o bauta si un gratar la munte, eventual si un tur cu ATV-ul; sa se simta oamenii bine”. Corect! Este o metoda de recompensare – dar nu este un team-building! Este ceea ce se cheama mai nou “team-drinking”.

Vina este in mare masura a managerilor. Care nu inteleg acest termen. Care nu isi dau interesul suficient si care considera ca e “trendy” sa isi trimita angajatii la “team-building” – ca se poarta! Uite asa termenul a fost degradat, ciuntit si falsificat!

E ok pentru angajati sau echipa sa socializeze. E ok sa fie apropiati si sa se inteleaga, sa se distreze impreuna – nu de alta dar stau cam peste 8 ore impreuna in fiecare zi. Dar trebuie avut grija sa nu devina “o alta obligatie de serviciu” !

Pana una alta..."team" -ul ca "team"-ul....da' "drinking"-ul sa traiasca!

Un comentariu:

Nick Naumof spunea...

Sa traiasca Dirinking-ul... auzi, noi cand merem intr-un Drinking ?